În căutarea unui refugiu: inima lui Dumnezeu pentru refugiațiMostră

Iisus între hotare

Biblia are multe de spus despre cum să tratăm refugiații, dar este, de asemenea, într-un anumit sens, o poveste a refugiaților. Mulți eroi ai credinței au fost ei înșiși forțați să fugă de persecuție la un moment dat sau altul, inclusiv Iacov, Moise, David și Ilie. Dar nu există un refugiat mai important decât Iisus Însuși.

Scenetele cu nașterea Domnului și concursurile de Crăciun includ, de obicei, magii purtători de daruri, dar adesea ele opresc povestea acolo, chiar înainte ca Iisus, Maria și Iosif să fie forțați ca refugiați să fugă de guvernarea tiranică a regelui Irod. Textul biblic oferă puține detalii despre modul în care Iisus, Maria și Iosif au fost tratați odată ce au ajuns în Egipt. Putem doar specula: Au reușit ei să găsească adăpost? Au fost aceștia bineveniți sau hărțuiți? Tâmplarii locali s-au plâns oare că Iosif le-a scăzut salariile? A fost Iisus bănuit de a purta vreo boală?

Începând viața Sa pământească la margini de drum, pe tot parcursul slujirii Sale, Iisus manifestă interes pentru cei marginalizați, cum ar fi samaritenii. Samaritenii nu erau „buni” în mintea evreului de rând: erau considerați străini eretici. La un moment dat, unii dintre discipolii lui Iisus au sugerat de fapt să dea foc unui sat samaritean, o idee pe care Iisus a respins-o imediat.

Atitudinea lui Iisus față de acești străini marginalizați a fost contrară culturii de atunci: El „a trecut prin mijlocul Samariei” (Luca 17:11 BTF2015), deși existau alte rute, mai puțin directe, pe care unii evrei le-ar fi preferat, pentru a evita contactul cu samaritenii. El interacționează cu compasiune cu o femeie samariteancă, dezvăluindu-se ei ca Mesia și educând-o să fie printre primii evangheliști. Altădată, când un samaritean este singurul dintre cei zece leproși care se întoarce la El în semn de mulțumire după ce s-a vindecat, Iisus îl laudă pe un samaritean ca model de recunoștință.

Cel mai remarcabil, Iisus a prezentat un samaritean ca model al iubirii aproapelui. Într-una dintre cele mai cunoscute pilde ale Sale, „bunul samaritean” vede un călător amărât care fusese bătut și lăsat pe marginea drumului, acestuia făcându-i-se milă de el. Iisus ne poruncește „Du‑te și fă și tu la fel!”. Faptul că ar putea exista riscuri sau costuri implicate – așa cum a fost cu siguranță cazul pentru acest samaritean – nu este relevant pentru porunca de a ne iubi vecinul.

Întrebări de reflecție:

1. Crezi că experiența lui Iisus ca refugiat ar fi putut să fi influențat propria Sa lucrare față de cei aflați pe drumuri?

2. Cine sunt vecinii neajutorați pe care Iisus ar putea să te cheme să-i iubești?