An Nou, îndurări noiMostră

Liniștea ta nu se bazează pe înțelegerea vieții, ci pe încrederea în Cel ce știe deja ce este bine pentru tine și pentru gloria Lui.

Eram în drum spre centrul comercial cu cei doi băieți ai noștri când cel în vârstă de trei ani m-a întrebat brusc, „Tati, dacă Dumnezeu a făcut totul, a făcut și stâlpii de lumină?”. Am avut gândul pe care îl au toți părinții iar și iar atunci când se confruntă cu veșnicele întrebări care încep cu „de ce”, pe care cei mici le pun: „Cum ajungem din locul în care suntem până la locul în care avem nevoie să fim în această conversație?” Sau, „De ce trebuie să îmi pună mereu întrebări care încep cu «de ce»?” 

Oamenii au o dorință adâncă de a știi și înțelege. Petrecem mult din timpul nostru mental zilnic încercând să înțelegem lucruri. Nu trăim prin instinct. Nu ne trăim viețile singuri. Toți suntem teologi. Toți suntem filozofi. Toți suntem arheologi care săpăm în movilele vieților noastre încercând să înțelegem civilizația care este povestea noastră. Această motivație mentală proiectată de Dumnezeu este acompaniată de daruri analitice minunate și misterioase. Acest impuls și acele daruri ne diferențiază de restul creației. Ele sunt sfinte, create de Dumnezeu pentru a ne atrage către El, pentru a Îl cunoaște pe El și pentru a ne înțelege pe noi înșine în lumina existenței și voinței Lui. 

Dar păcatul face ca acest impuls și aceste daruri să fie periculoase. Ne tentează să credem că putem să ne găsim inimile prin înțelegerea tuturor lucrurilor. Este modul de a trăi care spune “Dacă aș putea să înțeleg aceste lucruri, atunci m-aș simți în siguranță”. Dar nu funcționează niciodată. În momentul tău cel mai sclipitor, tot vei rămâne cu mistere în viața ta; uneori chiar cu mistere dureroase. Cu toții ne confruntăm cu lucruri care par să aibă sens și nu par să servească niciun scop bun. Deci liniștea nu vine niciodată din încercarea de a înțelege toate lucrurile. Liniștea se găsește în Cel care înțelege totul și conduce totul pentru gloria Sa și pentru binele nostru.

Există puține pasaje care prezintă liniștea mai bine decât Psalmii 62:5-7: „Suflete al meu, găsește‑ți liniștea numai în Dumnezeu, căci de la El vine speranța mea. Numai El este stânca mea și izbăvirea mea. El este întăritura mea; nu voi fi clătinat! Mântuirea și gloria mea sunt în Dumnezeu, Stânca mea cea tare. Adăpostul meu este în Dumnezeu.” 

În momentele în care îți dorești să știi ceea ce nu știi, găsește-ți odihna. Există Cineva care știe. El te iubește și conduce ceea ce tu nu înțelegi, având binele tău în gând.