Cum să adopți fără să-ți distrugi familiaMostră

Sfatul #5 - Așteaptă-te la singurătate

De fiecare dată, în urma unui eveniment, o femeie mă așteaptă să vorbească cu mine. Detaliile sunt diferite, dar sentimentul este mereu același. Ea este o mamă adoptivă sau un părinte ce ia copii în plasament, care se simte atât de singură în ceea ce experimentează, că a așteptat după un vorbitor, deoarece, cu șase copii adoptați, această femeie crede că în sfârșit a găsit pe cineva care o va înțelege!

Trebuie să știi, dacă deja nu ai aflat, că prietenii tăi nu vor înțelege. Familia ta extinsă, probabil că nici ei nu vor înțelege. Vor trece ani până ce școala va înțelege - dacă VOR ÎNȚELEGE VREODATĂ. Uită (îmi pare nespus de rău) de oamenii bine intenționați de la biserică. Nu te aștepta că vor înțelege. Nu pot. Nici tu nu ai fi înțeles din afară. Poți să încerci să explici până ce nu mai ai grai. Le poți arăta dovezi. Poți să le repeți de zeci de mii de ori. Grupul tău mic va părea îngrijorat și se vor angaja să se roage pentru tine - dar vor arăta o privire îngrijorătoare pe care vei ajunge să o recunoști drept „Te ascult, dar habar nu am ce spui de fapt, și nu prea știu ce să fac cu ceea ce aud…” Și singurătatea te va înfășura, dacă nu a făcut-o deja.

Înțeleg.

De fapt, suntem un fenomen atât de ciudat, încât pot număra pe degete de câte ori am fost invitați în casa cuiva în ultimii cinci ani. Pe scurt, copleșim mediul din jur. Majoritatea oamenilor, pur și simplu nu prea știu ce să facă cu noi. Nu prea știu ce elemente sunt responsabile - numărul, varietatea, nivelul gălăgiei. Pur și simplu, nu suntem ca celelalte familii.

Înțeleg.

Sincer, a fost perioadă când am experimentat singurătate, chiar și între noi. Ne-am concentrat complet pe fiica noastră cu nevoi speciale. Și acest lucru ne secătuia de viață. Dar nu te poți plânge. Ea nu generează acest lucru cu intenție. Tot ceea ce am recunoscut a fost că sufeream. Fetele sufereau. Și, simplu spus, eram teribili la adopție.

Singurătatea poate să te stoarcă de tot. Este adevărat. Dar nu-i permite să te zdrobească.

• Păstrează comunicarea deschisă în cadrul familiei.
• Practică ospitalitatea - întinde mâna acolo unde alții au eșuat să o facă spre tine.
• Amintește-ți, posibil ca tu să fii singura care face ceea ce face - dar NU ești singură. Dumnezeul tău vede, aude și rămâne cu tine.