Colinde: un devoțional de CrăciunMostră

Departe într-o iesle



Într-o iesle, fără pătuț pentru patul Său;

Micul Domn Isus și-a culcat capul Său dulce





Regele regilor și Domnul domnilor se naște într-o iesle, cu nici măcar un pat pe care să se întindă. Începuturile umile ale vieții Domnului nostru ne amintesc că trebuie să fim umili și recunoscători pentru ceea ce am fost binecuvântați. Adevăratul sens al Crăciunului se reflectă atât de poetic în povestea nașterii lui Isus, încât nu putem să nu fim recunoscători pentru tot ceea ce ne-a fost dat în acea zi.



Cântecul descrie cum chiar și atunci când Isus se trezește, El nu plânge și nu scoate nici un sunet. Această zi a fost o zi de bucurie, iar copilul care stătea treaz așezat pe fân, nu era un copil obișnuit, El era Mântuitorul oamenilor! Ultimul vers al cântecului îi cere Domnului să rămână lângă noi, să ne conducă și, în cele din urmă, să ne ducă în cer pentru a trăi cu El. Cât de des este aceasta rugăciunea noastră? Rămâi alături de mine, Doamne, în timp ce eu îmi fac drum prin această viață pământească.



Cât de glorioasă și frumoasă este nașterea Domnului nostru Isus Hristos. Noi sărbătorim nașterea Lui și viața care ne-a fost dată de El prin viața, moartea și învierea Sa.



Întrebări:



În opinia ta, cum reflectă acest colind iubirea lui Hristos?



Ce îți spune acest colind despre Domnul nostru, la începutul vieții Sale aici pe pământ?



De ce crezi că Dumnezeu a ales ca Fiul Său să se nască într-o iesle, în loc să se nască într-un loc demn de regalități?