Rugăciuni periculoaseMostră

Zdrobește-mi inima

Este bine să ne rugăm pentru siguranță și binecuvântări, dar cum ar fi dacă ai dori mai mult? Cum ar fi dacă ți-ai dori putere de la Duhul Sfânt, tărie din ceruri, o credință neclintită, o intimitate autentică cu Tatăl? 

În loc doar să Îi ceri lui Dumnezeu să te țină în siguranță, să îți dea mai mult, să protejeze viața ta, ar trebui să Îi ceri lui Dumnezeu să îți zdrobească inima.

Când mă gândesc la această rugăciune, „Doamne, zdrobește-mă”, mă gândesc la o experiență ce am avut-o împreună cu Amy în grupul nostru mic. Într-o Miercuri friguroasă de Ianuarie, am stat împreună cu alte șapte sau opt cupluri într-o cameră confortabilă și călduroasă, vorbind exact despre această rugăciune periculoasă.

Cu toții am fost de acord că ne dorim această rugăciune - din toată inima - dar nu puteam nega faptul că nu ne temeam de consecințe. Prima femeie care a vorbit a luat în serios această posibilitate, dar a recunoscut lupta ei. O soție iubitoare și mamă a patru copii, ea l-a urmat pe Isus din al doilea an din liceu. A slujit în lucrarea cu copiii la biserică, a dat zeciuială cu regularitate, a ajutat copii orfani, a participat la un studiu biblic săptămânal și de multe ori s-a rugat cu voce tare în cadrul grupurilor.

Dar când a fost confruntată cu opțiunea de a-L ruga pe Dumnezeu să zdrobească inima ei, ea a refuzat. „Îmi pare rău, dar trebuie să fiu sinceră,” a spus ea. „Nu doresc să Îl rog pe Dumnezeu să zdrobească inima mea. Mă tem de ce se va întâmpla. Sunt o mamă cu patru copii. Îi iubesc prea mult. Să îl rog pe Dumnezeu acest lucru este prea înspăimântător pentru mine ca să mă rog. Ce se va întâmpla dacă o să ajung bolnavă, sau în depresie sau voi fi luată de lângă familia mea?” 

Majoritatea din grup au dat din cap aprobator.

Dar întrebarea mea rămâne aceiași pentru noi toți astăzi: ce pierdem dacă ne ținem strâns de confortul nostru?

Ce ratăm pentru că suntem prea dedicați să evităm durerea și disconfortul?

Isus a spus, „Pentru că oricine va vrea să-și scape viaţa o va pierde, dar oricine își va pierde viaţa pentru Mine o va câștiga” (Matei 16:25). Isus nu ne invită la o viață confortabilă și ușoară, ci la una de renunțare și sacrificiu. Cea mai mare dorință a noastră nu ar trebui să fie ca voia noastră să se împlinească, ci ca voia Sa să fie. Și Isus ne cheamă să murim față de noi, ca să putem trăi moment după moment, zi după zi - pentru El. Să părăsim camerele noastre de zi confortabile și rugăciunile noastre sigure pentru a cunoaște ce înseamnă să fim zdrobiți de dragul altora.

A rămâne în siguranță, riscăm să pierdem ceva mult mai prețios decât siguranța și confortul nostru. Nu realizăm ce binecuvântări ne așteaptă de cealaltă parte a zdrobirii lui Dumnezeu.

Luca a spus, „Apoi a luat pâine și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frânt-o și le-a dat-o zicând: Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea” (Luca 22:19). Aproape toți teologii sunt de părere că instrucțiunea lui Isus de a „face lucrul acesta” oferă credincioșilor ocazia să își amintească, să onoreze și să celebreze moartea și învierea Sa. Dar alții consideră că această instrucțiune se referă și la modul cum ar trebui să trăim. Dacă Isus nu s-a referit doar la un ritual ce îl facem ocazional la biserică? Ce ar fi dacă El ne invită să fim zdrobiți și să ne predăm zilnic Lui? Cum ar fi dacă am avea curajul, îndrăzneala, credința să ne rugăm, „Doamne, zdrobește-mi inima”?

Nu doar ne aducem aminte de Isus în timpul Cinei la biserică. Ne aducem aminte de El în modul prin care trăim în fiecare zi. Pentru că trupul lui Isus a fost frânt, pentru că sângele Lui a curs pentru noi, și noi ar trebui să trăim zilnic pentru El, frânți și predați în totalitate pentru El. 

Aceasta nu pare să sune prea interesant la o primă privire. Cine dorește să fie „frânt” și „turnat în totalitate”? În cel mai bun caz sună dureros și în cel mai rău caz sună mizerabil. Dar atunci când ne oferim întreaga viață găsim adevărata bucurie. În loc să căutăm doar voia noastră, ne predăm în voia Lui. În loc să încercăm să ne umplem viețile doar cu ce dorim, ne golim viețile pentru a face o diferență în viața altora.

Să fii zdrobit înaintea lui Dumnezeu nu este un eveniment unic, este o decizie zilnică. Pavel a spus, „În fiecare zi, eu sunt în primejdie de moarte” (1 Corinteni 15:31). Ce înseamnă lucrul acesta? În fiecare zi, el a ales să răstignească dorințele sale pentru a trăi din plin pentru Dumnezeu. Dacă ai curajul să te rogi această rugăciune, fii pregătit. Pregătește-te să Îl cunoști pe Dumnezeu și să fii cunoscut de El, într-un mod cum nu ai experimentat până acum.

Poți să rămâi în siguranță. Dar instinctul meu îmi spune că îți dorești mai mult de atât. Eu aleg ceva diferit. Sunt un om plin de credință, care este gata să dea totul și să riște totul. Nu Îl voi insulta pe Dumnezeu cu o gândire mică și o trăire sigură. Dacă sunt binecuvântări pe cealaltă parte a zdrobirii, atunci zdrobește-mi inima.